AEP - Registrul electoral

Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie nouă, necesară bunei funcţionări a statului de drept şi a democraţiei.

Înfiinţarea ei a avut baza constituţională în art. 73, alin. 3, lit. a din Constituţia României şi reglementarea legală, iniţial, în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Ulterior, competenţa, atribuţiile şi funcţionarea AEP au fost reglementate de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, precum şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Autorităţii Electorale Permanente, cu modificările şi completările ulterioare (Hotărârea nr. 2/19.03.2007 a Parlamentului României, modificată şi completată de Hotărârea nr. 3/24.09.2008).

 

Autoritatea Electorală Permanentă este o structură administrativă de gestionare a procesului electoral doar cu atribuţii tehnice şi de educaţie electorală, vizând afirmarea unei culturi politice a participării, precum şi o angajare lucidă, în cunoştinţă de cauză a cetăţenilor. Crearea unui cadru propice tuturor cetăţenilor pentru redescoperirea participării la viaţa politică, pentru înţelegerea mecanismelor democraţiei şi a semnificaţiei votului, precum şi creşterea gradului de încredere şi al ataşamentului lor faţă de sistemul pluralist sunt tot atâtea coordonate ale activităţii instituţiei. Procesul electoral, prin mecanismele electorale, operează selecţia în structurile puterii politice a cetăţenilor aleşi pentru demnităţi publice. Competiţia partidelor politice, opţiunile şi deciziile electoratului, controlul legalităţilor activităţilor electorale necesită instituţii specializate pentru buna gestionare a procesului electoral cu obiectivitate, competenţă şi independenţă organizaţională şi funcţională. Autoritatea Electorală Permanentă, alături de celelalte structuri statale cu atribuţii electorale, sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor, asigură logistica necesară, urmăreşte aplicarea unitară a legislaţiei electorale, având drept funcţii, conform Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale permanente:

  • de strategie, prin care se asigură stabilirea obiectivelor sectoriale din domeniul său de activitate;
  • de reglementare, prin care se asigură elaborarea şi supunerea spre aprobare a cadrului normativ necesar realizării atribuţiilor strategice în materie electorală, precum şi elaborarea şi aprobarea de normative şi prescripţii tehnice, obligatorii pentru toate organismele şi autorităţile cu atribuţii electorale;
  • de reprezentare, pe plan intern şi extern, a statului român, în materie electorală;
  • de autoritate de stat, prin care se realizează urmărirea şi asigurarea aplicării pe întreg cuprinsul ţării, a reglementărilor specifice sistemului electoral, precum şi a celor stabilite pentru modernizarea şi conectarea acestora la sistemele electorale din ţările Uniunii Europene;
  • de îndrumare, sprijin şi control al autorităţilor administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de activitate în domeniul organizării consultărilor electorale.

 

În ceea ce priveşte atribuţiile ce îi revin ca autoritate a statului, în intervalul dintre două perioade electorale, Autoritatea Electorală Permanentă are următoarele atribuţii principale:

  • elaborează propuneri privitoare la asigurarea logisticii necesare desfăşurării alegerilor, pe care le transmite spre însuşire Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale, şi urmăreşte modul de îndeplinire a propunerilor;
  • urmăreşte modul de stabilire a localurilor secţiilor de votare şi a sediilor birourilor electorale;
  • urmăreşte şi asigură realizarea din timp a dotărilor specifice secţiilor de votare: urne şi cabine tipizate, ştampile, tuşiere, recipiente pentru transportul buletinelor de vot şi altele asemenea; controlează modul de păstrare a acestora între perioadele electorale;
  • urmăreşte modul de asigurare a fondurilor necesare realizării eşalonate, din timp, a logisticii necesare desfăşurării procesului electoral;
  • elaborează sisteme de protecţie a secţiilor de votare, a buletinelor de vot şi a celorlalte documente şi materiale specifice perioadei electorale;
  • monitorizează şi controlează modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente, precum şi modul de efectuare a comunicărilor prevăzute de lege şi de operare a acestora, la timp, în listele electorale;
  • urmăreşte modul de întocmire şi eliberare a cărţilor de alegător, în concordanţă cu listele electorale permanente;
  • urmăreşte şi controlează modul de asigurare a concordanţei dintre conţinutul listelor electorale permanente existente la primării şi exemplarul aflat la judecătorii;
  • asigură, în limita competenţelor sale, aplicarea unitară a dispoziţiilor legale referitoare la organizarea alegerilor;
  • elaborează studii şi propuneri vizând îmbunătăţirea sistemului electoral, pe care le dă publicităţii şi le prezintă autorităţilor publice, partidelor politice, precum şi organizaţiilor neguvernamentale interesate;
  • prezintă Parlamentului, în maximum 3 luni de la încheierea alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru Preşedintele României şi pentru autorităţile administraţiei publice locale sau a unui referendum naţional, un raport asupra organizării şi desfăşurării alegerilor, respectiv a referendumului, cuprinzând referiri la participarea la scrutin, modul de desfăşurare a acestuia, abaterile şi neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ, constatate şi rezultatul consultării. Raportul se dă publicităţii sub forma unei Cărţi Albe;
  • elaborează materiale şi programe de informare şi instruire a alegătorilor asupra sistemului electoral românesc şi asupra respectării deontologiei electorale şi asigură popularizarea acestora;
  • elaborează programe specifice de instruire în materie electorală, pentru primarii şi secretarii unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi pentru persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale, organizează desfăşurarea acestor programe, împreună cu Institutul Naţional de Administraţie şi cu filialele regionale;
  • elaborează programe şi stabileşte reguli unitare privind exercitarea votului de către persoanele neştiutoare de carte sau cu handicap şi asigură popularizarea acestora;
  • elaborează proiectul bugetului propriu, care se aprobă prin legea bugetului de stat;
  • întocmeşte lista cu personalul de specialitate atestat de Institutul Naţional de Statistică, care participă la centralizarea, prelucrarea datelor şi constatarea rezultatelor alegerilor;
  • sprijină constituirea bazei materiale specifice sistemului informaţional la nivel naţional, necesar stabilirii rezultatelor alegerilor;
  • organizează licitaţii în vederea selecţionării programelor de calculator care urmează a fi utilizate de Biroul Electoral Central pentru centralizarea rezultatelor votării;
  • elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale;
  • elaborează şi supune Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectele de hotărâri specifice bunei organizări şi desfăşurări a alegerilor;
  • elaborează proiecte de acte normative pentru îmbunătăţirea şi perfecţionarea sistemului electoral românesc, pe care le supune Guvernului spre analiză şi exercitare a dreptului de iniţiativă legislativă;
  • prezintă Guvernului spre aprobare, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, proiectul hotărârii Guvernului privind aprobarea cheltuielilor necesare pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor; hotărârea se aprobă în termen de cel mult 5 zile de la aducerea la cunoştinţă publică a zilei alegerilor;
  • certifică spre neschimbare, cu 10 zile înainte de data alegerilor, programele de calculator selecţionate în urma licitaţiei organizate potrivit prevederilor legale în vigoare şi le pune la dispoziţie partidelor înscrise în competiţia electorală, la cererea acestora;
  • ţine evidenţa comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti în care sunt vacante posturile de primar sau în care au fost dizolvate consiliile locale şi face propuneri Guvernului pentru stabilirea datei de organizare şi desfăşurare a noilor alegeri;
  • sprijină organizarea şi desfăşurarea alegerilor parţiale.

 

Domeniul electoral este vast şi dinamic, el nu se limitează la momentul alegerilor periodice, ci se prezintă ca un continuum de activităţi care se finalizează prin alegeri. Alegerile parţiale, alegerile anticipate sau referendum-urile formează un întreg funcţional care trebuie gestionat permanent. Tehnicile moderne de evidenţă a persoanelor, informatizarea şi modalităţile noi de exercitare a votului (votul electronic, votul prin corespondenţă etc.) presupun o logistică deosebită şi un volum mare de activităţi. Integrarea României în Uniunea Europeană înseamnă compatibilizarea instituţională, afectând şi zona electorală. Este suficient să dăm ca exemplu reglementările privind alegerea reprezentanţei statelor europene în Parlamentul European. Toate acestea au impus constituirea unei instituţii specializate în domeniul electoral, fiind independentă de celelalte instituţii cu atribuţii electorale, dar conlucrând cu acestea pentru acelaşi scop comun: un autentic stat de drept şi o democraţie reală. Astfel de instituţii există şi în alte state: Marea Britanie, Suedia, Canada, Australia, Mexic etc., existând tendinţa de a se înfiinţa în cât mai multe state. În Suedia funcţionează instituţia internaţională a autorităţilor similare Autorităţii Electorale Permanente, sub denumirea Institutul Internaţional pentru Democraţie şi Asistenţă Electorală (IDEA).

 

ȘTIRI ȘI NOUTĂȚI
  • Proiect Cod electoral

    Autoritatea Electorala Permanenta informeaza ca a publicat pe pagina sa de internet o scrisoare deschisa privind necesitatea adoptarii unui Cod electoral.

    (Citeşte mai mult)
  • Referendum 2012

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) are obligaţia, conferită de legislaţia în vigoare, să asigure informarea corectă şi promptă a cetăţenilor asupra sistemului electoral, tehnica votării, calendarul electoral, etc.

    (Citeşte mai mult)
  • Proiect de Ordonanţă de Urgenţă

    Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a elaborat proiectul Ordonanţei de Urgenţă privind asigurarea serviciilor informatice pentru stabilirea şi centralizarea rezultatelor alegerilor din anul 2012 şi a măsurilor necesare pentru buna funcţionare a Registrului electoral, precum şi pentru modificarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, republicată.

    (Citeşte mai mult)